Ioan Alexandrescu

Am 48 de ani, ma lupt cu diabetul de 7 ani, cu administrare de insulina. Afectiunea de care sufar si care ma face sa va descriu experienta de cosmar prin care am trecut, se numeste picior diabetic. Pe aceia care nu cunosc aceasta boala ii sfatuiesc sa caute poze, pentru a intelege despre ce vorbesc. Si mentionez ca nu este o boala care degenereaza dintr-o “buba” netratata, infectata, care din neatentie sau delasare ajunge sa-ti “manance” picioarele. Aceasta afectiune evolueaza cu o repeziciune ingrozitoare.

In cazul meu, primele simptome au aparut in luna august a acestui an: picioare din ce in ce mai umflate, dureri devenite din ce in ce insuportabile, apoi infectie si imposibilitatea de  a ma deplasa.  Am consultat  medici renumiti: diabetologi, flebologi, experti in vascularizatie si chirurgie. Picioarele aratau din zi in zi mai rau, iar diagnosticul lor era nemilos: septicemie si recomandare pentru amputare.

Cu disperare am cautat solutii, tratamente, medicamente care macar sa amane deznodamantul. Nu poti ramane fara picioare la doar 48 de ani, sunt sot si tatal a 2 copii. Pe langa aceste motive, rezultatul unei angiograme efectuate intr-una din unitatile medicale in care am fost internat, arata explicit ca picioarele mele, in ciuda infectiei si necrozei, erau vascularizate. Organismul meu lupta in continuare, de unul singur, impotriva infectiei si a bolii. Am refuzat violent amputarea si m-am externat de urgenta, hotarat ca daca am sa mor, macar sa o fac in patul meu, acasa. 

Prietenii si enoriasii mei stiau de situatia in care ma aflu, iar unul dintre ei mi-a vorbit despre ozonoterapie, ca o ultima solutie, in fond ce mai aveam de riscat? L-am cunoscut astfel pe dr. Ali Al Assadi, la recomandarea unui medic din Ploiesti.  Dr Ali m-a chemat la dansul de urgenta, cu intregul dosarul medical, pe care l-a citit din scoarta in scoarta, iar la final m-a rugat sa-i arat picioarele. Tin sa precizez acest detaliu, poate parea minor sau normal, dar va rog sa retineti ca dintre medicii care imi recomandau cu usurinta taierea picioarelor, niciunul dintre ei nu se inghesuia sa-mi curete ranile si carnea moarta.

Timp de 6 ore, dr Ali Al Assadi mi-a curatat ranile, infectia si carnea necrozata de pe ambele picioare. Apoi a inceput terapia cu ozon: saci cu ozon, autohemotransfuzie majora cu ozon si infiltratii cu ozon.

Nu a fost usor, aveam dureri si usturimi crunte, dar faptul ca aveam picioare care putea fi tratate, reparate, vindecate, m-a facut sa suport orice. Terapia a durat cca 3 luni, inca continua, in doze mai mici, insa in acest moment picioarele mele sunt aproape vindecate, mi-a crescut carnea inapoi pe ele si pot merge, singur.

ii multumesc in fiecare zi doctorului Ali pentru ajutor, practic mi-a salvat picioarele si pot spune ca pentru mine este mai mult decat un medic, a devenit un prieten, un salvator.

Piciorul DIABETIC si Ozonoterapie